luni, 2 septembrie 2013

Capitolul 7 - Love is for free, right ?


  Se spune ca in viata nimic nu e pe gratis, dar a cerut cineva vreodata bani pe dragoste ? Nu a fost data la vanzare...nici macar la inchiriat.
Dar niciodata nu a avut o placuta pe ea pe care sa scrie,,for free''.Nici macar metaforic...


                               ....................................................................


  Trecusera trei saptamani de cand se intorsesera din excursie si se mutase la el.Totul pentru Lydia era de neimaginat. Nu isi amintise sa se fi simtit viata atat de naturala in toata viata ei...dar viata ei acum e alaturi de el.

  - Lydia ?
  - Da ?
  - Ma inchizi si pe mine la camasa? chestiile astea parca sunt facute din metal
  - Mama ta stie ce copil are ?
  - Ma crezi sau nu, in ochii parintilor mei voi fi mereu un bebelus
  - Ty !
  - Ce? te las sa ma contrazici pe drumul de intoarcere
  - Ty !
  - Ok, nu mai zic nimic



  Deodata, in ochii ei se putea citi ingrijorarea, dar nodul pe care il inghiti arata ca era chiar speriata

  - Hei, ce s-a intamplat ?
  - Eu te iubesc, asa ca ei nici nu au voie sa nu te adore

  Un zambet larg ii cuprinse fata.

  - Te iubesc, Ty !
  - Si eu te iubesc !



                                   ..............................................................


  Cat de plictisitor ar fi sa nu ai pentru ce lupta ? Cum ar fi sa stii ca daca mergi la scoala iei numai 10,facultatea la care vrei sa dai are portile deschise, iar la munca nu ai de ce sa mergi pentru ca nu ai avea pe unde sa mai pui banii ?
Dar stiti ce e cel mai nemotivat lucru care ti se poate intampla ? Sa stii ca te trezesti in fiecare dimineata si nu ai de ce sa iubesti.
Ei bine, stiti cum e. Ce nu stii nu te poate ranii

                                   ..............................................................

  A coborat cu grija din masina lui Ty. Era genul de persoana careia nu ii pasa daca ceilalti au o parere buna sau mai putin buna despre ea, dar acum,mergand cu el la brat, se simtea de parca tot ce e in jurul lui conta.

   Intrara intr-o curte amenajata intr-un stil modern, insa nu exagerat. Putea spune acelasi lucru si despre casa. Desi se putea vedea de afara ca avea 2 etaje, era decorata cu gust. In fata lor aparu o femeie cam de un metru saizeci si cinci, satena cu ochii albastrii. Era foarte incantata ca il vede pe Ty, asa ca Lydia a dedus ca e mama lui.

  - Ty ! Scumpule,ce bine arati. Cine este aceasta domnisoara draguta ?

  - Mama, tata, aceasta este Lydia, iubita mea.
  - Imi pare bine, draga mea. Eu sunt Julia

  Deodata, Lydia simti o prezenta noua in spatele ei. Cand se intoarse, vazu un om pana in 50 de ani, dar care parea ca se mentine foarte bine.

  - Sunt Jason, tatal lui Tylor. Ma bucur sa te cunosc
  - Lydia, si mie imi pare bine.
  - Ty, dragule, Marina a trecut prin vizita. Am invitat-o la cina. Sper ca nu te superi
  - E ok, mama, poti invita pe cine vrei. E casa ta.
  - Haideti la masa, copii.

  Cina a decurs normal. Toti s-au purtat frumos cu ea, dar ii se parea ceva ciudat la cealalta invitata.
 
  - Sa va ajut cu vasele.
  - Nu e nevoie, draga.
  - Insist. Macar sa le duceti la bucatarie.
  - Ok, dar, te rog, spune-mi Julia.

  Lydia o vazu pe Marina intrand cu bratele pline de vase


  - Stai sa te ajut.
  - Multumesc....Deci...tu esti noua cucerire a lui Ty

  Nu era o intrebare. Era o afirmatie


  - Sunt prietena lui Ty.
  - Normal ca esti. Doar nu e atat de prost sa stea unde se aduna responsabilitati
  - Scuza-ma ?
  - Da, probabil ca toti sunt prea draguti sa iti zica ca sunt fosta lui ,,prietena'', asa cum ii spui tu, dar crede-ma,pentru el nu exista cuvantul ala.
  - Oamenii se schimba. Te pot asigura ca atunci cand e cu mine nu fuge de absolut nimic.
  - Esti atat de naiva.
  - Nu imi pasa ce crezi despre mine, dar eu nu incerc sa iti schimb parerile, asa ca nici tu nu incerca sa mi-o schimbi pe a mea fata de Ty.
Lydia se intoarse cu spate, gata sa plece de langa acea persoana, dar se opri brusc:

  - Ce ai vrut sa spui prin responsabilitati ?
  - A ! Sunt prea draguti ca sa iti spuna si ca o sa am un copil cu el.


  Lydia simti ca trebuie sa iasa de acolo. Acele informatii erau prea mult pentru ea.

  - Ty,am primit un telefon de la Caroline. Trebuie sa plec imediat. Iti promit ca voi fi acasa cand ajungi tu.
  - Vin cu tine. 
  - Nu. E ceva intre fete, dar chiar nu suporta amanare.O sa iau un taxi. Te rog. Ne vedem acasa si iti explic.
  - Ok, ai grija. Te iubesc.

  Sa intrins si a sarutat-o timp in care Lydia isi tinu respiratia


-Si eu te iubesc, reusi sa zica

  Aerul rece o izbii cu putere, dar nici macar nu simtii

 - Macar unul din noi vorbeste serios, isi spuse in timp ce lacrimile ii invadara fata



Dupa ce a mai stat 2 ore cu parintii lui, Ty s-a hotarat sa mearga acasa.Ii s-a parut cam ciudat felul in care a plecat Lydia, dar era sigur ca avea o motivatie

  - Lydia ?

  A intrat in casa si a vazut ca nu e nimeni. Ceva era ciudat. Intra in dormitor si vazu ca lipsesc lucruri. Deschise disperat usile sifonierului. Lucrurile ei nu erau acolo.
A iesit din apartament, in speranta ca o va gasi afara, dar nici acolo nu era.

                           ........................................................................

           E bine sa ai o motivatie in viata. Dar care e scopul unei minciuni ? Pentru ca orice are o motivatie, corect ? Dar asta nu inseamna ca e si corecta !