sâmbătă, 30 iulie 2011

Capitolul 12- Riscuri

Elena pov.

Deodata vad ca se aprinde o lumina. Am recunoscut imediat locul...eram in mormant. Acolo unde au fost inchisi vampirii din 1864. Cred ca lui Katherine nu i-a fost prea dor de locul asta. A tinut-o Elijah destul aici.
- Se apropie timpul, spuse Klaus cu o privire rautacioasa
-Nu o sa reusesti nimic, tip eu. Damon si Stefan o sa apara si o sa ne salveze.
-Serios ? Daca tu ai fost in stare sa te predai pentru vrajitoarea aia mica, oare ce ai face pentru Damon ? spuse el cu o privire perversa aproiindu-se de mine pana cand, distanta dintre buzele noastre era de doar un cm.Brusc, isi lasa capul pe umarul meu si apoi ma linse pe gat. Iac, imi era scarba. Damoon, unde esti, imi spun eu in timp ce o lacrima mi se prelinge pe fata.

Damon pov.

Am auzit tot discursul lui dezgustator. Doamne, imi venea sa il omor cand am vazut ca se apropiase asa de Elena, dar trebuie sa stau ascuns. Trebuie sa il prind cumva cu garda jos.
La un momentdat am vazut ca a iesit din pestera. Asta e momentul. M-am dus la Katherine si i-am zis sa traga tare ca sa desprindem lanturile. Erau prea dure ca sa le pot rupe singur. Ma mir cum de Elena nu a zis nimic, dar cand am mers cu Stefan ca sa o eliberam am observat ca era lesinata. Daca idiotul ala i-a facut ceva il omor.

-Unde credeti ca plecati ? intreba Klaus chiar cand o ridicam pe Elena in brate
-Sacrificiul ala nu va avea loc niciodata, Klaus, ii spun eu nervos
-Cum credeti ca ma puteti opri ?
-Simplu. Nu te vei apropia nici de Katherine si nici de Elena.
-A da ? In secunda urmatoare l-am vazut ca a luat-o pe Katherine si i-a infipt un tarus in inima.
-Nuu, tipa Elena care se trezii brusc. De ce ai reactionat asa ?
-Pentru ca ea este dublura, imi spuse Klaus
-Katherinee, te rog, nu !
-Elena, iarta-ma !
-Elena, ce faci ? O intreb eu vazand ca ia o piatra de pe jos si se taie la mana
-O salvez. Mai tii minte cartea pe care mi-ai dat-o cand am mers in excursie cu Alaric ? Acolo scria ca in cazul in care lui Katherine i se infige chiar si un tarus in inima, dublura o poate salva cu sangele ei. Insa nu m-am gandit ca o sa fac vreodata un gest atat de generos.

Klaus a sarit sa o opreasca, dar eu si Stefan l-am imobilizat. Elena a avut dreptate. Dupa ce Katherine a baut sangele s-a trezit. Atunci Klaus a tipat din toti plamanii. Ce la apucat ?

- O sa regreti ca ai facut asta.
-Nu o sa regrete nimic, se auzi vocea lui Bonnie.

miercuri, 13 iulie 2011

Capitolul 11- De ce ?

Damon pov.
Nu. Nu poate pleca ...nu o pot pierde asa. Am inceput sa o caut ca un nebun prin casa strigandu-i numele.
- Elenaa ! Elenaa !
-Damon, ce s-a intamplat ? ma intreba Stefan
Vazu scrisoarea si mi-o lua din mana . Dupa ce a citit-o s-a uitat mirat la mine si mi-a spus un simplu ,,haide''. Alergam amandoi prin padure...nu cred ca o sa o duca in alta parte.

Bonnie pov.

L-am auzit pe Damon tipand dupa Elena. Am iesit din baie si m-am indreptat spre sufragerie, dar cand am ajuns nu era nimeni. M-am uitat in jur si am vazut o foaie alba pe jos. Am luat-o si dupa ce am citit-o am ramas socata. Elena e la Klaus ! Probabil ca Damon si Stefan s-au dus sa o caute. Doamne, trebuie sa fac ceva.

Elena pov.

Unde sunt ? Stiu ca i-am lasat scrisoarea lui Damon, am iesit din casa ....si...nu imi mai amintesc nimic. Am deschis ochii, dar nu am vazut nimic pentru ca era intuneric. Am vrut sa ma misc, dar mainile mee erau legate cu ceva greu...lanturi cred.
-Se pare ca te-ai trezit.
-Katherine ? Tu l-ai ajutat pe Klaus ? Stiam ca nu trebuia sa avem incredere in tine .
-De fapt trebuia pentru ca, desi nu vezi, sunt in lanturi ca si tine. Klaus m-am rapit si pe mine.
-Asteapta putin. Parca planul era ca Bonnie sa faca o vraja prin care sa il pacalim pe Klaus ca esti moarta. Dupa ce ca te-a gasit, a reusit sa te mai si rapeasca ?
-Klaus este foarte puternic, dar ma mir ca te-ai predat. Credeam ca tii mai mult la Damon. Nu stiu ce ar face daca te-ar pierde si pe tine...dupa ce m-a pierdut pe mine...
-Macar eu am facut asta ca sa traiasca cei din jurul meu. Tu l-ai parasit ca sa traiesti tu.
Deodata se aprinsesese o lumina. Era Klaus...cred.
-Imi pare rau pentru disconfort, doamnelor, zise el razand
-Nu cred ca asta e problema, am spus eu
-Hmm...in locul tau m-as abtine de la comentarii. Oricum, iti sunt recunoscator ca te-ai predat. Nu a mai trebuit sa dau peste fratii Salvatore. Nu ca ar insemna vreo amenintare pentru mine.

Damon pov.

Oare unde as putea sa o mai caut. Elena, de ce mi-ai facut asta ? Credeam ca o va duce in padure...intr-un spatiu deschis. Doar daca...
-Stefan, tinete dupa mine si nu spune nimic
-In regula, dar unde mergem ?
-Din cate stiu, ti-am spus sa nu zici nimic. Oare ma lasa memoria ? spun eu scarcastic.
Daca ma mai streseaza mult si asta o sa inebunesc. Am pornit prin padure cu Stefan dupa mine. Trebuie sa o gasesc !

 
Deci vreau sa imi cer scuze pentru ca am lipsit atata timp, dar am avut nevoie de putin...putin mai mult timp sa imi revin dupa examene. Am intrat cu succes (yeeeey) la liceul la care voiam si m-am intors pentru a continua povestea acenstui cuplu enigmatic.
Va pup pe toti:d