vineri, 22 martie 2013


People who do terrible things are just terrible people - Caroline
Why don't you find someone less terrible you can relate to? - Klaus



God. Scena asta m-a socat. Hello, guys. Sorry pentru intarziere:D:D:D


Capitolul 15 : Ai grija ce iti doresti !!!

Elena pov:

Am parcat masina in fata casei si am ramas contempland cateva minute. Oare cum ar fi fost sa il fi cunoscut pe Damon primul?
Oare cum ar fi fost viata mea daca nu l-as fi intalnit pe Stefan in prima zi de scoala ? Daca l-as fi intalnit pe Damon la cimitir ?
Nu ma intelegeti gresit. Nu regret ca l-am cunoscut pe Stefan. M-a ajutat sa trec peste moartea parintilor mei mai usor. Pana la urma, m-a ajutat sa il cunosc pe Damon.
Nu am mai lasat aceste ganduri sa imi invadeze mintea.Am intrat in casa, am facut un dus si m-am culcat. Maine merg la Paris !


...A doua zi...5:30...

Opresc alarma si ma duc sa fac un dus. Dupa ce imi aleg tinuta, ma indrept catre oglinda sa ma machez. Ma uit la data pe care o indica radio-ul: 15.08.2009. E probabil stricat.
Cobor scarile si o vad pe matusa Jenna bandu-si cafeaua
 
  - Elena ? De ce te-ai trezit asa devreme ? Scoala incepe la 10...atunci e deschiderea, nu ?

  - Poftim ? Scoala ? Jenna, azi plec cu Damon in Paris. Ma ia la 7...
  - Ce Paris ? Si cine e Damon ? Elena, esti bine ?
  - Nu iti amintesti ?
  - Sa imi amintesc ce ? Elena, uite...stiu ca moartea parintilor tai te-a afectat rau. Pe toti ne-a afectat. Dar trebuie sa te pastrezi cu picioarele pe pamant
  - Matusa, trebuie sa plec
  - Elena, stai !

Ce naiba se intampla ? Si de ce e masina asta in fata casei ? Era praf dupa ce am lovit un vampir cu ea...Damon m-a salvat...
Oo doamne ! Damon, Stefan ! Ei nu exista in viata mea ! ce naiba se intampla ?

Am urcat in masina si am plecat spre pensiune:

  -Damon, Stefan, am tipat eu intrand ca focul in pensiune
  - Ma scuzati, cautati pe cineva ?
  - Zach ? Tu esti unchiul lui Damon si al lui Stefan ?
  - Cine esti ? Si de unde ii stii pe…
  - Nu conteaza...uitati...ma scuzati, trebuie sa plec.

Trebuie sa merg la scoala. Trebuie sa il gasesc pe Stefan. Trebuie sa fie acolo.


Cand am ajuns acolo, toata lumea era ingrijorata pentru mine. Toata ziua am fost asaltata cu intrebari de genul: Cum esti ? Sigur esti bine ?
Nu eram, dar din alte motive. Unde pot fi ? Ah, Damon. L-am cunoscut prima oara la cimitir. Se pare ca monologul meu interior de aseara a avut un efect major asupra realitatii.
Deci nici Damon nu este la cimitir. Dar trebuie sa incerc.

 Am ajuns acolo si am realizat ca aveam jurnalul la mine. M-am asezat langa mormant si am inceput sa scriu ce s-a intamplat azi. Deodata, o ceata s-a lasat in jurul meu:
 
  - Damon ? Damon, tu esti ?
  - Ma tii minte ? Dar cum ?



Imediat, am sarit la gatul lui si l-am sarutat

  - Doamne, Damon. M-am speriat. Credeam ca nu o sa te mai vad vreodata !
  - Dar cum de iti amintesti ? Te-am facut sa uiti.
  - Poftim ? De ce ai facut asta ?
  - Pai abia te cunoscusem...si nu voiam sa stie lumea ca sunt in oras si...
  - Stai, despre ce vorbesti ? Damon, trebuia sa mergem cu Stefan si Katherine in Paris
  - Katherine ? Traieste ?
  - O doamne. Nu se poate. simteam cum lacrimile imi inunda fata.Il vad pe Damon cum se apropie de mine
  - Elena...ce se intampla ?
  - O sa ti se para ciudat ce o sa auzi, dar iti jur, nu te mint.
  - Te cred. Spune !

 .........

   - Lasa-ma sa recapitulez. Tu imi spui ca ai fost cu fratele meu, de care erai indragostita, ati aflat ca iubita mea, Katherine este in viata. Eu m-am indragostit de tine, Stefan de Katherine, iar noi urma sa pelcam intr-o exxcursie a fericirii in orasul dragostei si totul era doar curcubee si unicorni ?
   - Dap, asta iti zic. Stai putin. La ce te-ai referit mai devreme prin ,,M-ai facut sa uit'' ?


Il vad cu se aproprie de mine si imi spune sa imi amintesc. Brusc, amintirile imi invadeaza mintea:

  - Katherine !
  - Nu. Um...sunt...sunt Elena.
  - Oh. Tu...Tu doar arati...Imi cer scuze. Tu doar imi amintesti de cineva. Sunt Damon
  - Nu vreau sa fiu nepoliticoasa, Damon, dar e cam ciudat ca esti aici, in mijlocul nimicului
  - Uite cine vorbeste. Spui asta chiar despre tine.
  - Este Mystic Falls. Nimic rau nu se intampla aici...M-am cam certat cu prietenul meu
  - Despre ce ? Daca pot intreba.
  - Viata, viitor. A cam facut toate palnurile
  - Si tu nu vrei ?
  - Nu stiu ce vreau.
  - Asta nu e adevarat. Tu vrei ce vrea toata lumea.
  - Ce ? Strain misterios care are toate raspunsurile
  - Sa spunem ca am fost prin preajma ceva timp. Am invatat cateva lucruri
  - Deci, Damon. Spune-mi ! Ce este ceea ce vreau ?
  - Vrei o dragoste care sa te consume. Vrei pasiune si aventura si chiar si putin pericol.
  - Deci, tu ce vrei ?
  - Acestia sunt parintii mei 
  - Vreau ca tu sa obtii tot ceea ce cauti. Dar acum as vrea sa uiti ce s-a intamplat. Nu vreau ca lumea sa stie ca sunt in oras, inca !




    
  Just give me a reason / Just a little bit’s enough / Just a second we’re not broken / Just bent / And we can learn to love again

  Versurile melodiei de la Pink m-au facut sa tresar. PFIU.A fost doar un vis. M-am trezit, mi-am facut dus si bagajul si doamne-ajuta, calendarul era bun.

Am iesit pe usa si am urcat in masina lui Damon, care ma astepta in fata casei.


 Damon pov.

O vad pe Elena cum iese din casa. Sper ca s-a odihnit bine, pentru ca va fi o zi incarcata si plina de distractie.
Era un pic posomorata. Probabil somnoroasa.

  - Neata, iubito, ii spun eu sarutand-o. Partea ciudata este ca nu imi raspunde
  - Neata
  - S-a intamplat ceva ?
  - Damon, de ce nu mi-ai spus ca tu m-ai intalnit primul ? De ce nu mi-ai spus ca ne-am intalnit inainte de accidentul parintilor mei ?


  

Nu vreau sa par narcisista, dar iubesc capitolul asta. Am ales acest subiect pentru a arata recunostinta mea pentru Stefan. In primul rand. Eu sunt fan Delena, dar asta nu inseamna ca nu apreciez ceea ce a facut Stefan pentru ea. A fost langa ea cand a avut nevoie si am vrut sa relatez faptul ca sunt multumita ca lucrurile s-au intamplat asa cum ar fi trebuit.
Nu l-am ales pe Damon pentru ca arata bine ( si arata ) sau pentru sarmul lui ( si are sarm) ci pentru ca eu chiar am simtit aceea chimie, aceea iubire, pe care nici bunatatea lui Stefan nu a putut sa o invinga.
 Dar chiar sper ca si el sa fie fericit...Poate chiar cu Katherine.

Un comentariu: